Predica Părintelui Spiridon din prima zi de după Praznicul Nașterii Domnului, 26 decembrie 2018.

Despre timp, prezentul veșnic al lui Dumnezeu; despre rolul hotărâtor al PreaSfântei Născătoare de Dumnezeu în mântuirea noastră și despre dogma eretică a imaculatei concepții a papistașilor care de fapt îi defaimă toate virtuțile Maicii Domnului; despre minunea din Athos din anul 1272 când Maica Domnului a grăit din icoană și a avertizat monahii de la Zografu cu privire la papistași pe care îi numește ” dușmanii mei și ai Fiului Meu”; despre Sf. Cuv. Nicodim de la Tismana, degetul lui mustrător pentru unii și călăuzitor către Ceruri pentru alții și despre modul corect de propovăduire a Ortodoxiei. Ierarhii de astăzi trădează credința ortodoxă prin documente bisericești care sub paravanul formulelor ambigue și a exprimărilor incomplete și neclare, strecoară erezia pentru a fi acceptată ușor și fără împotrivire de către neștiutori.
Astăzi o cinstim în mod deosebit pe Prea Sfanta Fecioara Maria, pentru că numai Ea s-a învrednicit să zămislească si să nască pe Fiul lui Dumnezeu întrupat. Sf Nicodim Aghioritul zice: „Toată lumea văzută și nevăzută a fost făcută pentru Nascătoarea de Dumnezeu. Iar doamna noastră de Dumnezeu Născătoarea a fost făcută pentru Domnul Nostru Iisus Hristos. Toți Sfinții s-au întrecut unul pe altul în a aduce laude mulțumire și cinstire Maicii Lui Dumnezeu. Astfel Sf. Grigorie Palama spune: „Chiar dacă zidirea întreagă ar vrea să-i aducă doxologie pe măsură, nu e de ajuns, că de vreme ce s-a făcut maica Ziditorului a toate nu poate să fie de ajuns puterea oamenilor chiar dacă ai zice tuturor să slăvească mărețiile Ei. Prea Sfanta Fecioara Maria, este puntea de legătură între firea zidită și cea nezidită și nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu decât prin Ea. Toate darurile duhovnicești pe care Sfinții le-au primit de la Dumnezeu fiecare din ei având numai anumite daruri, însă nu toate și nu în mod deplin, toate aceste daruri le-a adunat Prea Sfanta Fecioara în chip deplin și pe care le revarsă asupra celor ce o iubesc și o cinstesc. Sf Grigorie Palama arată că nici un dar al duhului nu poate fi dat nici îngerilor nici oamenilor decât prin Ea. De aici se poate vedea foarte clar rolul hotărâtor pe care îl are Prea Sfanta Născătoare de Dumnezeu în lucrarea de mântuire a oamenilor.
„Desigur, cel care păstrează credința dreapta nu înseamnă automat că se și mântuiește. Va trebui negreșit să existe și urmarea acestei credințe care este dreapta trăire sau viața duhovnicească. Trebuie așadar înțelepciunea șarpelui, adică dreapta credință să coexiste și cu calaltă jumătate adică blândețea porumbelului, trăirea în neprihănire.
Orce abatere de la trăirea ortodoxă care ar trebui să fie caracterizată prin pocăință și smerenie conduce la stricarea dogmelor și înlocuirea lor cu învățături de credințe false.”
Să ne fie de folos! Doamne, ajută!

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Fără categorie, Pr. Spiridon de la Rădeni, Părintele Spiridon. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu