Cei care nu vor fi pedepsiţi până la sfârşitul vieţii pentru împărtăşirea lor cu nevrednicie, negreşit vor fi pedepsiţi veşnic în viaţa viitoare.

Immagine correlata
Sfântul Ioan Gură de Aur – tâlcuind cuvintele Sfântului Apostol Pavel de la I Corinteni 11:30:
„De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit” –
 zice că :acei care nu vor fi pedepsiţi până la sfârşitul vieţii pentru împărtăşirea lor cu nevrednicie, negreşit vor fi pedepsiţi veşnic în viaţa viitoare.
Iar Sfântul Ignatie Briancianinov zice despre cei ce se împărtăşesc cu nevrednicie:
„[…] Apropiindu-se de Tainele lui Hristos din putoarea păcatului, aruncându-se în putoarea păcatului după primirea Tainelor, nevăzând asupra lor pedeapsa neîntârziată, ei presupun că nu urmează niciodată vreo pedeapsă. Greşită părere! Iudeilor le-a fost prezisă pedepsire desăvârşită şi nestrămutată pentru uciderea de Dumnezeu; aceasta însă a urmat la câteva zeci de ani după săvârşirea neîntrecutei nelegiuiri. Negrăita milostivire şi îndelungă-răbdarea lui Dumnezeu încă mai aştepta pocăinţa lor. Această milostivire şi îndelungă răbdare aşteaptă şi pocăinţa noastră. Pedeapsa este amânată iar şi iar; ea însă va veni negreşit asupra păcătoşilor nepocăiţi, îndărătnici, care săvârşesc dinadins păcatul.
Începutul ei se vede cel mai des în moartea năprasnică sau într-o boală care înlătură putinţa pocăinţei. Pedeapsa ca atare e împlinită în tărâmul de dincolo de mormânt”
[…].Toate cele spuse mai sus ţin de majoritatea creştinilor care se împărtăşesc cu nevrednicie. Nu este însă vorba aici şi de cei ce spovedindu-se la duhovnici iscusiţi,se împărtăşesc cu Sfintele Taine în starea duhovnicească pe care o cere Dumnezeu pentru aceasta. De cei ce sunt canonisiţi cum trebuie, se cunosc foarte bine pe ei înşişi şi îşi împlinesc cu râvnă canonul primit la spovedanie. Se vede în viaţa lor schimbarea minţii şi inimii lor. O adâncire în starea de smerenie, de conştientizarea păcătoşeniei, şi de celelalte fapte bune.
Aşadar, să nu ne înşelăm pe noi înşine văzând că nu suntem pedepsiţi de Dumnezeu la scurt timp de la împărtăşirea cu nevrednicie. Pedeapsa va veni cu siguranţă, fie şi mai târziu sau, dacă nu, să fim siguri, vom fi osândiţi veşnic în viaţa viitoare. Iar atunci când suntem pedepsiţi încă în viaţa aceasta, prin boli şi necazuri de tot felul, să ne gândim întâi la această cauză a cauzelor a tuturor pedepselor venite asupra creştinilor zilelor noastre: împărtăşirea cu nevrednicie. Bine ar fi ca atunci când creştinii vin la preot pentru a găsi explicaţii şi soluţii la diversele lor probleme să fie întrebaţi în primul rând acest lucru: Nu cumva te-ai împărtăşit cu nevrednicie?
Monahul Artemon.articol apărut în revista Glasul Monahilor,nr 8 august 2004 p 18
articol preluat din această broșură
PETRU VODA
cum_sa_ne_spovedim_si_sa_ne_impartasim-6156
Anunțuri

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s