Ce este canonul si care sînt urmările celor care nu le împlinesc….

Immagine correlata„Episcopilor, acestea s-au rânduit vouă pentru canoane de către noi. Voi însă rămânând într-însele, vă veţi mântui şi pace veţi avea, iar nesupunându-vă vă veţi munci şi luptă unii cu alţii necurmată veţi avea, plata neascultării cea cuvenită luând-o”. [Apostolii în sfârşitul (epilogul) cuvântării canoanelor.]

PROLEGOMENA ÎN  DEOBŞTE  DESPRE  SFINŢITELE  CANOANE.
CE  ESTE  CANONUL?
Canonul, după Zonara (în tâlcuirea epistolei 39 a marelui Atanasie) chiar cu adevărat este un lemn, obşteşte numit cot, pe care îl întrebuinţează meşterii spre a îndrepta lemnele sau pietrele, ce lucrează ei. Că punând cotul acesta asupra celor ce se lucrează de ei, de sunt acelea strâmbe, înlăuntrul sau în afară, le tocmesc, şi le fac drepte. Din aceasta însă, după metaforă, canoane se numesc şi pietricelele ori bilele (ce se întrebuinţează la balotaţie) spre alegeri: şi hotărârile atât cele ale Apostolilor cât şi cele ale sinoadelor ecumenice, şi ale celor locale, şi ale Sfinţilor Părinţi celor din parte care se cuprind în cartea aceasta. Pentru că, şi acestea ca atâţia coţi drepţi şi netezi, leapădă cu adevărat de la cei sfinţiţi cu preoţia, şi de la clerici, şi de la cei lumeşti, toată nerânduiala şi strâmbarea moravurilor. Şi pricinuiesc lor toată buna rânduială, şi îndreptare Bisericii, şi a stării creştineşti, şi a faptei bune[1].
[1] Însemnează însă, că pentru a înţelege cineva mai lesne canoanele acestea, se cuvine a şti aceste 14 preţuiri sau cinstiri, ce de obşte se socotesc la toate canoanele:
1.Că aceste canoane se osebesc de hotărâri, de legi, de decreturi, şi de poruncitoarele trimiteri, căci canoanele sinoadelor chiar nu cuprind dogmele credinţei (decât rareori), ci pe buna rânduială, pentru aşezarea Bisericii. Iar hotărârile sinoadelor, cuprind chiar pe singure dogmele credinţei. Măcar că unii ori cu abuz (rea întrebuinţare), şi canoanele le numesc hotărâri. Precum aceasta se arată din câteva canoane ale celorlalte sinoade, şi mai ales din cel al 5-lea al sinodului din Cartagina şi din practicalele lui, unde se zice că s-au citit acele 20 de hotărâri ale sinodului din Niceea, adică acele 20 de canoane ale lui. Se osebesc canoanele de legi, căci legi chiar se numesc cele politiceşti şi din afară ale împăraţilor; iară canoanele sunt dinlăuntru şi Bisericeşti, şi mai tari decât legile, precum mai jos vom spune osebit. Se osebesc canoanele de decreturi, precum învaţă Gratian în împărţirea în 3 a canoanelor, ori de particularnic (local) sinod s-au rânduit, ori de ecumenic s-au hotărât, ori s-au adeverit. Iară decretul este acela ce patriarhul cu sinodul său hotărăşte, spre a nimăruia (nimănuia) sfătuire sau răspuns. Se osebesc şi de poruncitoarele trimiteri; căci acestea se rânduiesc, ori de vre-un papă, ori patriarh, ori şi împreună cu sinodul lor spre dogmaticeasca sfătuire (Dositei foaia 600 din Dodicavivlion).
2.Se cuvine a şti cineva căci, canoanele câte nu cuprind arătat certare acelora ce le calcă, după tăcere dau voie arhiereului celui de loc, fără patimă să rânduiască cuvenita şi potrivita certare, adică canonisirea lor care o ar socoti, precum zice Valsamon în tâlcuirea canonului 45 al sinodului 6. Vezi certările, ori canonisirile Pustnicului Ioan, împreună cu canoanele lui cele nepomenite în celelalte canoane.
3..Se cuvine a şti, că unul şi acelaşi păcat, unele canoane îl ceartă mai în îndelungată vreme, iar altele mai în puţină. Fiindcă după mai multă, ori mai puţină pocăinţă a celor ce au păcătuit, aşa mai mult, ori mai puţin, se rânduieşte şi iertarea lor (despre care vezi şi subînsemnarea canonului 12 al sinodului 1); şi după mai multă, sau mai puţină creştere, şi întărire a Bisericii.
4. Se cuvine a şti fieştecine, că după Capul 4 al Titlului 1 al lui Fotie, Canoanele nu se aşează de un Episcop, ci de Obştime, şi de Sinodul Episcopilor; precum zice Canonul 47 al marelui Vasilie: „Să se adune la un loc cei mai mulţi Episcopi. Şi aşa să se aşeze Canonul”, şi cel al 6- lea al lui Grigorie de Nisa, zicând: „La noi aşezarea Canoanelor de un Episcop, nu are stăpânire, nici este vrednică de crezare.
5. Cum că cel vorbeşte din Canoane Sinodiceşti, cuvântul lui este vrednic de crezare, după cel al 6- lea a lui Grigorie de Nisa.
6.Că cel ce face după canoanele acestea, are neprimejduire, după însuşi cel 47 al marelui Vasilie.
7.Cum că cel ce calcă canon sinodicesc, se cuvine să ia precum am zis, certarea care rânduieşte canonul cel călcat de el, după cel al 2-lea al sinodului al 6-lea. Iar sinodiceşti canoane sunt şi se numesc, nu numai cele aşezate de ecumenicele sinoade, ci încă şi cele localnice, şi pe lângă acestea şi cele de oarecari sfinţi în deosebi scrise. Şi mai ales au putere de canoane ecumenice, atât cele localnice sinoade, cât şi cele alcătuite de oarecari sfinţi. Pentru că de ecumenice sinoade, de al patrulea, zic, şi de al şaselea, şi de al şaptelea, s-au cercetat, şi s-au întărit. Precum se vede în canonul 1 al celui al patrulea, şi al şaptelea, şi în cel al 2-lea al cinşeaselea sinod.
8.Cum că ceea ce canoanele nu scriu arătat, aceea din cele scrise în asemenea canoane se cuvine a se judeca şi a se încheia, şi vezi tâlcuirea canonului 15 al sinodului al 6-lea şi din scripturile Părinţilor celor din parte, ori şi din desluşirea dreptului cuvânt să se judece.
9.Cum că toate cele rare şi iconomicos şi de nevoie urmate, ori din vre-un obiceiu rău şi de obşte a zice, toate cele ce afară de canon s-au făcut lege sau canon, şi pildă a Bisericii nu sunt; şi vezi tâlcuirea apostolescului canon 68. Însă şi iconomia aceasta şi nevoia trecând, iarăşi canoanele stăpânesc. Vezi subînsemnarea canonului 46 şi canonul 13 al sinodului 1.
10.Cum că, canonisirile cele mai multe ce se rânduiesc de canoane fiind de a treia persoană poruncitoare care nu este de faţă, negreşit au trebuinţă de a doua persoană ce este de faţă (care este Sinodul) pentru ca să se lucreze. Şi vezi subînsemnarea canonului al 3-lea apostolesc.
11.Cum că, canoanele şi legile s-au pus pentru cei îndeobşte, şi nu pentru cei particularnici. Şi pentru cele ce se întâmplă mai de multe ori, şi nu pentru cele ce urmează mai rar.
12.Cum că canoanele ecumenicelor sinoade, mai multă tărie au decât cele ale celor localnice, iar cele al celor localnice, mai multă tărie au decât cele ale Părinţilor celor din parte. Şi mai ales decât cele neîntărite de vreun sinod ecumenic, şi citeşte zicerea preasfinţiului Fotie despre aceasta.
13.Cum că unde nu este canon, sau lege în scris, stăpâneşte bunul obicei, care cu drept cuvânt şi în mulţi ani au fost cercat, şi care nu se împotriveşte vreunui canon în scris sau lege, ţinând rânduială de canon şi de lege. Şi vezi subînsemnarea canonului 1 al sinodului din Sardica.
14.Cum că toate cele rău judecate şi închipuite, nici canon, nici lege, nici vremea, adică obiceiul nu le adeveresc după legiuitori.
***********
„Cum că de către toţi se cuvine a se păzi Dumnezeieştile Canoane nestrămutate. Că cei ce nu le păzesc se supun sub înfricoşate certări ori canonisiri.
„Episcopilor, acestea s-au rânduit vouă pentru canoane de către noi. Voi însă rămânând într-însele, vă veţi mântui şi pace veţi avea, iar nesupunându-vă vă veţi munci şi luptă unii cu alţii necurmată veţi avea, plata neascultării cea cuvenită luând-o”. [Apostolii în sfârşitul (epilogul) cuvântării canoanelor.]
„Am judecat cu dreptate căci canoane cele de Sfinţii Părinţi aşezate până acum, în fiecare sinod să stăpânească”(canonul 1 al sinodului 4)”.
„S-a socotit de către Sfântul Sinod acesta: să rămână şi de acum adeverite şi întărite spre vindecarea sufletelor şi spre tămăduirea patimilor, canoanele cele primite şi întărite de către Sfinţii Părinţi cei mai înainte de noi, şi predanisite nouă, anume ale Sfinţilor Apostoli 85, şi ale ecumenicelor 7 sinoade după nume, ale celor locale anume, şi cele ale Părinţilor în parte anume. Şi nimănui nu-i a fi iertat a le schimba, şi a surpa canoanele cele mai-nainte arătate.”
„Iar de s-ar prinde cineva că a chenotomisit (a izvodit din nou) vreun canon din cele zise, ori că se apucă să răstoarne, vinovat va fi după canonul cel de acel fel precum acela hotărăşte, să primească certare şi prin acela în care greşeşte, să se vindece” (canonul al 2-lea al sinodului 6).
„Bucurându-ne pentru acestea, precum când află cineva dobânzi multe şi îmbrăţişare, primind la piept dumnezeieştile canoane, o întărim pe aşezarea acestora întreagă şi neclătită a acelor aşezate de către trâmbiţele Sfântului Duh, adică de întru tot lăudaţii Apostoli, şi ale celor 7 sinoade ecumenice, şi ale celor de pe alocuri adunate, şi pe ale Sfinţilor Părinţilor noştri. Iar pe cei ce acelea îi anatematisesc, şi noi îi anatematisim, pe cei ce îi caterisesc, şi noi îi caterisim iară pe cei ce îi afurisesc şi noi afurisim. Şi pe cei ce îi dau certării, şi noi aşişderea îi supunem. (canonul 1 al sinodului 7)”
„Deci legiuim ca Bisericeştile canoane să ţină rânduiala de legi, cele de către Sfintele patru sinoade aşezate, ori adeverite, adică de cel în Niceea, şi de cel în Constantinopol şi de cel dintâi din Efes şi de cel din Calcedon (nearaua 131 a lui Iustinian).”
„Legiuim dar ca rânduială de legi să aibă Bisericeştile canoane, cele aşezate de Sfintele cele şapte sinoade ori adeverite (prin ziceri adeverite se arată canoanele sinoadelor locale şi ale părinţilor celor din parte, cele adeverite de sinoadele ecumenice, după Valsamon). Că dogmele mai înainte ziselor Sfinte sinoade, ca pe dumnezeieştile Scripturi le primim, şi canoanele ca pe legi le păzim (cartea a 5-a, titlul 3, cap.2 din Basilicale, la Fotie titlul 1, cap. 2).”
„Rânduirea a treia a titlului al 2-lea din Nearale voieşte ca, aceste canoane ale celor 7 sinoade să se ţină, (ori să stăpânească) şi dogmele lor, ca dumnezeieştile Scripturi. La Fotie, (titlul 1, cap. al 2-lea) ” şi „Leon Înţeleptul, (în cartea a 5-a din Basilicale, titlul 3, cap.1) zice; primesc pe sfintele şapte sinoade ecumenice ca pe Sfânta Evanghelie.”
„S-a hotărât de Sfinţii Părinţi a se întrebuinţa, şi după moarte a se anatematisi, cei ce ori în credinţă, ori în canoane ar păcătui (al 5-lea sinod ecumenic în trimiterea către Iustinian, foaia 392 al tomului al 2-lea). Vezi iubitule, înfricoşat cuvânt.”
„Cei ce pun în defăimare Sfintele şi dumnezeieştile canoane ale Sfinţilor Părinţilor noştri, care şi pe Sfânta Biserică o sprijinesc, şi pe toată credinţa petrec împodobind-o şi o povăţuiesc către dumnezeiasca evlavie, fie anatema. (sinodul din Constantinopol, cel după Constantin Porfirogenetul, foaia 977 din tomul al 2-lea al Sinodicalelor, adică Tomul Unirii).”
http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/fisiere/carti/pidalionul.pdf 
DECI:
„S­a hotărât de Sfinţii Părinţi a se întrebuinţa şi după moarte a se anatematisi, cei ce ori în Credinţă, ori în Canoane ar păcătui (al V­lea Sinod Ecumenic în trimiterea către Iustinian, foaia 392 al tomului al 2­lea).
Vezi iubitule înfricoşat cuvânt.”
DECI INFRICOSATOR LUCRU ……CA NICI DUPA MOARTEA LOR NU TE POTI RUGA PTR CEI CE AU INDRAZNIT SI AU INCALCAT LEGILE DUMNEZEIESTI CARE AU FOST STABILITE DE TRAMBITELE LUI DUMNEZEU…
Cum că dumnezeieştile canoane, sunt mai tari decât legile împărăteşti
În praxa (cartea) a patra a sinodului al 4-lea se scrie:
„Prea slăviţii boieri au zis: măritului stăpânitor al lumii (adică lui Marchian împăratul) i-au plăcut, ca nu după împărăteştile cărţi ori după pragmaticile forme (şi aşa se numesc cărţile împărăteşti) să urmeze preacuvioşii episcopi, ci după canoanele cele legiuite de Sfinţii Părinţi. sinodul a zis: împotriva canoanelor, nici o lucrare să poată, canoanele Părinţilor să se ţie. Şi iarăşi: îi rugăm ca fără zicerea împotrivă, lucrările cele de oarecare în toate eparhiile spre vătămarea canoanelor, să rămână nelucrătoare; ci să stăpânească canoanele prin toate… toţi acestea le zicem. Toate lucrările să se surpe, canoanele să stăpânească după hotărârea Sfântului Sinod, şi în toate celelalte eparhii hotărârile canoanelor să stăpânească. „Iară de va produce cineva vreo formă împotriva celor hotărâte acum, s-a socotit de tot Sfântul şi ecumenicul sinod să fie fără tărie. (canonul 48 al celui de-al treilea sinod ecumenic).” „Pragmaticile forme cele ce se împotrivesc canoanelor sunt fără tărie. (cartea 1, titlul al doilea, rândul 12; la Fotie titlul 1, cap. 2) ”
„Că acelea cu adevărat, adică canoanele cele de împăraţi, şi de Sfinţii Părinţi aşezate şi întărite, se primesc ca dumnezeieştile Scripturi. Iar legile, numai de împăraţi s-au primit, ori s-au aşezat, şi pentru aceasta nu au tărie mai multă decât dumnezeieştile Scripturi, nici decât canoanele. (Valsamon în scolie la cap. al doilea de mai sus a lui Fotie)”
„Nu-mi spune legile cele din afară, căci şi vameşul legea dinafară plineşte, dar însă se osândeşte (Hristostom cuvântul 57 la cel de la Matei).” Şi iarăşi: „Nici toţi împăraţii, de multe ori nu se ostenesc cu conglăsuire la legi. (cuvântul 6 la Andriante.)”
„Zice însă Vlastar că mare ajutor dau dumnezeieştilor canoane, legile cele iubitoare de buna cinstire de Dumnezeu: „Unele adică împreună ajutorându-le, iar altele, şi plinindu-le, când se întâmplă a se trece acelea cu vederea. (cap. 5, litera k)”
„Că dumnezeieştile canoane, şi decât tipicele sunt mai puternice, când acelea se împotrivesc acestora şi mai ales cele în parte şi locale”. „Că zice Vlastar: „Din nearaua 131 a lui Iustinian ai putea cunoaşte, că tipicele cele făcute de ctitori în monastiri, sunt datori a le primi de nu cumva se împotrivesc canoanelor (cap.16, litera l)”
Suprascriere la Sfintele canoane a Sfântului Ioan Hristostom
„Am auzit şi am ţinut… Nu ai ţinut, pe sineţi te-ai osândit. În jumătate ai ţinut, şi de nu vei ţine, vei zice însă, nu am ştiut. Că cel ce se osândeşte pe sine pentru că nu a ţinut, se sârguieşte spre a ţine. ( În cuvântul 4, despre pocăinţă, foaia 785, a tomului 6, tipărit la Veneţia )A Sfântului  Maxim
„Mulţi suntem cei ce zicem, puţini însă cei ce fac. Dar însă cuvântul lui Dumnezeu, nimeni nu este dator a-l mincionoşii pentru lenevirea sa. Ci a mărturisi cu adevărat neputinţa sa, iar nu a ascunde adevărul lui Dumnezeu, ca să nu ne facem vinovaţi împreună cu călcarea poruncilor, şi de reaua tălmăcire a cuvântului lui Dumnezeu. (cap 85 a celei de-a doua sută, a celor pentru dragoste, din Filocalie)
Immagine correlata
Anunțuri

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s