DREAPTA CREDINȚĂ FĂRĂ LUCRAREA PORUNCILOR NU NE MÂNTUIEȘTE-Sf Maxim Mărturisititorul …Cum pot să-l iubesc pe vrăjmas dacă mă pizmuiește și mă înțeapă cu ocări și-mi întinde vicleșuguri și-mi pregătește curse?

Immagine correlata

Din această pricină Domnu a împreunat păzirea poruncilor cu dreapta credință,știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea  numai cu una dintre ele,despărțită de celelalte.
Fratele a intrebat pe Bătrânul zicînd:„Rogu-te părinte să-mi spui: care a fost scopul întrupării Domnului?” . Și Bătrânul răspunzînd a zis:„Mă mir frate,că deși auzi în fiecare zi simbolul credinței,mă mai intrebi de acesta.Totuși îți spun că scopul întrupării Domnului a fost mântuirea noastră”.Iar fratele a spus:„În ce fel,Părinte?”.
Și a răspuns  Bătrînul:„Omul fiind făcut la început de Dumnezeu si așezat fiind în Rai,a călcat porunca si prin aceasta a căzut în stricăciunea morții.Pe urmă,fiind cîrmuit de providența felurită a lui Dumnezeu,generații după generații a stăruit totuși să sporească în rău,fiind dus de feluritele  patimi ale trupulu pînă la deznădejdea de viață.Di această pricină, Fiul cel Unul Născut a lui Dumnezeu cuvîntul cel dinainte de veci.Care este din Dumnezeu-Tatăl,Izvorul vieții și al nemuriri,ni S-a arătat nouă,celor ce ședeam în întuneric și în umbra morții.Întrupîndu-se din Duhul Sfânt și din Fecioara Maria,ne-a arătat chipul unei viețuiri de formă dumnezeiască.
Și dîndu-ne porunci sfinte și făgăduind Împărăția cerurilor celor ce-și vor rîndui viața după ele,și înfricoșînd cu chinurile veșnice pe cei ce le vor călca,iar mai pe urmă suferind patima mîntuitoare și înviind din morți,ne-a dăruit nădejdea învierii și a vieții veșnice.Prin aceasta a dezlegat osînda păcatului strămoșesc al neascultării și a desființat prin moarte stăpînirea mortii că precum Adam toți mor,așa în El toți vor fi vii(Cor.18,22).
Suindu-Se apoi la cer și șezînd de-a dreapta Tatălui,a trimis pe Duhul Sfânt ca arvună a vieții și spre luminare  și sfințirea sufletelor noastre,ca și spre ajutorul celor ce se nevoiesc pentru mântuirea lor prin păzirea poruncilor Lui.
Acesta este scopul întrupării Domnului,a spus pe scurt.
Și fratele a zis:„Ce porunci așadar trebuie să împlinesc,Părinte ca  să mă mântuiesc prin ele? Aș dori să aud aceasta pe scurt:”Iar Bătrânul a răspuns:„Însuși Domnul a spus după Înviere Apostolilor:„Mergînd învățati toate neamurile ,botezîndu-i pe ei în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh,învățîndu-i să păzească toate cîte v-am poruncit vouă”(Matei 28,19-20).
Pin urmare tot omul care s-a botezat în numele Treimii dumnezeiești și de viață făcătoare trebuie să țină toate cîte a poruncit Domnul.
Din această pricină Domnu a împreunat păzirea poruncilor cu dreapta credință,știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea  numai cu una dintre ele,despărțită de celelalte.
De aceea și David avînd credința cea dreaptă a zis către Dumnezeu:„Spre toate poruncile Tale m-am îndreptat toată calea cea nedreaptă am urît-o”(Ps 118,128)Căci toate poruncile Domnului ni s-au dăruit nouă împotriva a toată calea cea nedereptă.De vom socoti fie și numai una,ni se va deschide îndată calea păcatului,opusă ei”.
Și fratele a zis:„Dar cine poatePărinte să împlinească poruncile că sînt așa de multe?”A răspuns Bătrânul:”Cel ce imită pe Domnul și merge pe urmele Lui”.Și a zis fratele?„Și cine poate să imite pe Domnul ?Doar Domnul a fost Dumnezeu,chiar dacă s-a făcut om.Iar eu sînt om păcătos robit de zeci de mii de patimi.Cum pot,așadar,să imit pe Domul.Și a răspuns Bătrînul:„Nimeni din cei robiți de materia lumii nu poate să imite pe Domnul”.Dar cei ce pot zice:„Iată noi am lăsat toate și am urmat Ție”aceștia primesc puterea să-l imite pe El și să împlinească toate poruncile Lui”
Zice fratele:„Toată puterea?”Răspunse Bătrânul:„Au-zi-L pe El zicând:„Iată,v-am dat vouă puterea să călcați peste  scorpii și peste toată puterea vrăjmașului și nimic nu vă va vătăma pe voi”(Luca 10,19).
Și a zis fratele:„Dar sînt multe poruncile Domnului Părinte,și cine le pote ține minte pe toate,ca să se nevoiască pentru toate?Și mai ales eu care sînt puțin la minte?De aceea aș vrea să aud un cuvînt scurt, ca, ținându-mă de el,să mă mântuiesc prin el”.Și a răspuns Bătrinul:„Cu toate că sînt multe frate,ele sînt cuprinse într-un singur cuvînt:
„Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată puterea ta și din tot cugetul tău;și pe aproapele tău ca pe tine însuți”(Marcu 12,30-31)
Cel ce se străduieste să țină acest cuvînt împlinește toate poruncile.Dar cel care nu s-a desfăcut ,precum am zis mai înainte,de împătimirea de cele materiale,nu poate să iubească cu adevărat ,nici pe Dumnezeu nici pe aproapele.Căci este cu neputință ca cineva să se lipască de cele materiale și să iubească și pe Dumnezeu.
Aceasta este ceea ce zice Domnul:„nimeni nu poate să slujească la doi domni”(Matei6,34)sau „Nimeni nu poate să slujească și lui Dumnezeu și lui Mamona”(Luca 16,18).Căci în măsura în care mintea noastră se lipește de lucrurile lumii e robită de ele si se nesocotește porunca lui Dumnezeu,călcînd-o”.
Și a zis fratele:„de care lucruri zici Părinte?”Răspunse Bătrânul:„De mâncări,de bani,de avușii,de slavă de rudenii s.a.m.d”Și zise fratele:„Dar Părinte,nu Dumnezeu le-a făcut pe acestea?și nu le-a dat oamenilor spre folos?cum porunceșste atunci să nu se mai îngrijească omul de ele?”Răspunse Bătrânul:„Sigur că Dumnezeu le-a făcut și le-a dat oamenilor spre întrebuințare.Și bune sînt toate cele făcute de Dumnezeu,ca.folosindu-ne bine de ele, să-I mulțumim Lui Dumnezeu.
Dar noi fiind slabi și trupești la înțelegere,am ales mai mult cele materiale în loc de porunca iubirii și îngrijindu-ne de ele,ne războim cu oamenii.Se cuvine deci să punem iubirea de orce om mai presus decît cele văzute și decît însuși trupul.Căci ea este semnul iubirii de Dumnezu, precum Însuși Domnul arată în Evanghelie:„Cel ce Mă iubește pe Mine ,zice.păzește poruncile Mele”(Ioan14,15)Iar care este porunca pe care păzind-o Îl vom iubi pe El cînd va zice:„Aceasta este porunca Mea,ca să vă iubiți unii pe alții(Ioan15,12).
Vezi că iubirea întrelaolaltă întemeiază iubirea de Dumnezeu,care este plinirea a toată porunca lui Dumnezeu?De aceea poruncește să nu se îngrijească de avuții, ci să se lepede de toate ale lui tot cel ce dorește să-i fie ucenic”
Cum pot să-l iubesc pr vrăjmas  dacă mă pizmuiește și mă înțeapă cu ocări și-mi întinde vicleșuguri și-mi pregătește curse?
Și a zis fratele:„Fiindcă ai zis Părinte,că trebuie să punem iubirea făță de tot omul mai presus decît cele văzute și nevăzute și decît trupul nostru însuși,cum pot eu să iubesc pe cel ce mă urăște pe mine și se întoarce de la mine.(căci iubirea îl include si pe vrăjmaș….trebuie să-l iubim și pe vrăjmaș).Și cum pot să-l iubesc dacă mă pizmuiește și mă înțeapă cu ocări și-mi întinde vicleșuguri și-mi pregătește curse?Mi se pare Părinte că acest lucru este prin fire cu neputință,insăși supărarea silindu-ne în chip firesc,să ocolim pe cel ce ne-a supărat”.
Răspunse Bătrânul:„Târâtoareleor si fiareleor purtate încolo și încoace de fire le este într-adevăr cu neputință să nu se ferească de cel ce le aduce durere.Dar celor făcuți după chipul Lui Dumnezeu și cîrmuiți de rațiune și învredniciți de cunoașterea lui Dumnezeu care au primit Legea de la El este cu putință să nu-i ocolească pe cei ce-i supără și să-i iubească pe cei ce-i urăsc.De aceea și Domnul spunînd:„Iubiți pe vrăjmașii voștri faceți bine celor ce vă urăsc pe voi…(Luca6,27)și clelelalte,nu le-a poruncit ca pe niște lucruri cu neputință ci ca pe cele cu putință.Căci alfel nu ar pedepsi pe cei ce calcă această poruncă.Și Însuși Dumnezeu ne arată aceasta,prin fapte,ca și ucenicii Lui,care toți s-au străduit pentru iubirea aproapelui,pînă la moarte și s-au rugat cu căldură pentru cei ce i-au ucis pe ei.
Noi nu putem să iubim pe cei ce ne urăsc pentru că sîntem iubitori de materie si de plăcere si le punem acestea mai presus de poruncă.Ba de multe ori  ocolim din pricina acestora și pe cei ce ne iubesc,fiind mai răi ca fiarele și târâtoarele.De aceea neputînd păși pe urmele lui Dumnezeu nu putem cunoaște nici scopul Lui,ca să primim puterea.
Si zice fratele:„Iată,Părinte eu am lăsat toate,familie ,avuții, desfătări și slava lumii,și nu mai am în viață decît trupul.Dar pe fratele care mă urăște și mă ocolește nu-l pot iubi,deși mă silesc în fapt să nu răsplătesc rului cu rău.Spune-mi ce ar trebui să fac pentru a-l putea  iubi din inimă,chiar dacă mă necăjesc și-mi întinde tot felul de curse”.Răspunse Bătrânul:„Este cu neputință să iubească cineva pe cel care-l necăjește,chiar dacă se arată a se fi lepădat de materia lumii,dacă nu cunoaște cu adevărat scopul Domnului.Iar dacă din darul Domnului va putea să-l cunoască și se va sili să umble potrivit cu el,va putea să iubească din inimă pe cel ce-l urăște si-l necăjește,precum și Apostolii,cunoscîndu-I I-au iubit”
Deci zise fratele:„Te rog Părinte să-mi faci cunoscut  care a fost scopul Domnului?” Răspunse Bătrânul:„De ce vrei să cunoști scopul Domnului,ascultă cu luare aminte.Domnul nostru Iisus Hristos,fiind Dumnezeu prin fire și primind să Se facă om pentru iubirea de oameni,născîndu-Se din femeie,S-a coborât sub Lege,după dumnezeiescul Apostol ca păzind porunca întocmai ca un om,să desființeze osînda cea veche a lui Adam.
Stiind așadar Domnul că toată Legea și Proorocii atărnă în aceste două porunci ale Legii:„Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și pe aproapele tău ca pe tine însuți”(Luca10,27)S-a grăbit să le păzească întocmai ca un om de la început pînă la sfârșit.
Dar diavolul care a amăgit de la început pe om și avea de aceea stăpînirea morții,văzîndu-L mărturisit la Botez de Tatăl și primindu-l ca om pe Duhul înrudit din ceruri,și mergînd în pustie ca să fie ispitit de el,a poruncit împotriva lui tot războiul.,doar va putea cumva să-l facă și pe El să pună materia lumii mai presus de iubirea lui Dumnezeu.Știind prin urmare, diavolul că trei sînt lucrurile în jurul cărăra se învîrtesc tot ce-i omenesc, adică, mîncăririle, avuțiile și slava prin care a prăvălit todeauna pe om în prăpastia pierzării,cu acestea trei,L-au ispitit și pe El în pustie.Dar Domnul nostru arătînduse mai presus ca ele a poruncit diavolului să plece îndărăt.
Neputînd deci să-L facă să calce porunca iubirii de Dumnezeu printre cele ce I le-a făgăduit s-a străduuit pe urmă,după ce a venit în lume,să-L facă să calce porunca iubirii de aproapele prin toate cîte a uneltit,lucrînd prin nelegiuiții iudei.
În acest scop,în vreme ce Acela învăța căile vieții și zugrăvea prin fapte chipul viețuirii cerești,vestea învierea morților și făgăduia viața veșnică și Împărăția cerurilor,celor ce cred,iar pe cei necrednicioși îi înfricoșa cu pedeapsa veșnică și,spre întărirea spuselor Sale,arăta minunatele semne dumnezeiești chemând multimile la credință,diavolul îndemna pe nelegiuiții farisei și cărturari la feluritele meșteșugiri împotriva Lui ca, neputînd răbda încercările,cum credea el,să înceapă a urî pe cei întindeau viclenii și așa să-și ajungă ticălosul scopul lui,făcîndu-L să calce porunca iubirii aproapelui.
Dar Domnul ,ca un Dumnezeu cunoscînd gîndurile lui,nu a urît pe fariseii puși la lucru de el(căci cum ar fi făcut-o,fiind prin fire bun?),ci prin iubirea față de el bătea pe cel ce lucra prin el,iar pe cei purtați de el nu înceta să-i sfătuiască,să-i mustre,să-i osîndească,să-i plingă,ca pe unii ce puteau să nu se lase purtați de el,ci răbdau de bunăvoie să fie purtați din pricina nepăsării.Blestemat de ei  Se purta cu îndelungă iubirea de oameni față de cei purtați de el.O,minunat război !
În loc de ură,arăta iubirea și răpune pe tatăl răutății prin bunătate.În acest scop ,răbdînd atîtea rele de la ei,s-a străduit pînă la moarte în chip omenesc pentru porunca iubirii și,dobîndind biruința deplină împotriva diavolului,a primit cununa învierii pentru noi.Astfel, noul Adam a înnoit pe cel vechi.Aceasta este ce zice dumnezeiescul Apostol:„Aceasta să o cugeți între voi ceea ce si în  Hristos Iisus…(Filip,2,5)și celelalte.
Aceasta a fost scopul Domnului,ca pe de o parte să asculte de Tatăl pînă la moarte,ca un om,pentru noi,păzind porunca iubirii,iar pe de alta,să biruiască pe diavol pătimind de la el prin cărturari și farisei puși la lucru de el.Astfel,prin faptul că S-a lăsat de bunăvoie învins,a învins pe cel ce nădăjduia să-l învingă și a scăpat lumea de stăpînirea lui.În felul acesta „Hristos a fost răstignit dintru neputință(2Cor13,4)neputință care a omorît moartea și a„surpat pe cel ce avea stăpînirea morții”(Evr2,14).
În felul acesta era și Pavel slab prin el însuși și se lăuda întru neputințele sale,să se sălășuiască puterea lui Hristos(2Cor.12,9)Cunoscînd chipul acestei biruințe,el zicea scriind efesenilor:„Nu este lupta noastră împotriva sîngelui și a trupului ci împotriva începătoriilor,a stăpîniilor…”(Efes.6,12)Și le poruncește să îmbrace „platoșa dreptății, coiful mântuirii, pavăza credninței și sabia Duhului…”ca cei ce  poartă războiul cu vrăjmașii nevăzuți să poată stinge toate săgețile cele aprinse ale vicleanului.Arătând cu fapta chipul războirii,zice:„Eu deci așa alerg și nu orbește.Așa mă lupt,nu bătînd văzduhul,ci strunesc și supun trupul meu,ca nu cumva vestind altoraeu însămi să ajung lepădat”(1Cor.9,26-27)Și iarăși:„pînă în ceasul de față flămînzim și insetoșăm,goi umblăm și primim bătăi(1Cor.4,11). Sau iarăși:„În osteneală și în muncă,în privegheri prea adesea,în frig și dezbrăcați,lăsînd la o parte cele din afară(2Cor.6,5;11,27).
Astfel lupta împotriva dracilor în trup care lucrează plăcerile alungîndu-i prin neputința trupului său.El ne arată însă prin fapte și chipul biruintei împotriva dracilor,care luptă să aducă pe necredincioși la ură,și de aceea stârnesc  împotriva lor pe oamenii mai nebăgători de seamă,ca,ispitiți fiind aceștia să-i urască și să calce porunca iubirii..Zice așadar Apostolul:„Ocărîți fiind,binecuvîntăm;prigoniți,noi răbdăm;huliți noi mângîiem;ca niște lepădături ale lumii ne-am făcut,ca gunoiul tuturor pînă astăzi”(1Cor.4,12-13).
Dracii au pus la cale ocărîrea,hulirea și prigonirea lui,ca să-l miște la ura celui ce-l ocărăște,îl hulește și-l prigonește,avînd ca scop să-l facă să calce  porunca iubirii.Dar Apostlolul cunoscînd gîndurile lor ,binecuvînta pe cei ce-l ocărau,răbda pe cei ce-l prigoneau,și mîngâia pe cei ce-l huleau,ca să depărteze pe dracii care lucrau acestea si cu Bunul  Dumnezeu să se unească.Iar pe dracii care lucrau acestea îi bătea prin acest chip al luptei,biruind pururea răul prin bine,după asemănarea Mântuitorului.Astfel a slobozit pe toată lumea de sub puterea dracilor si a unit-o cu Dumnezeu,el și ceilalți Apostoli,biruind prin înfrîngerea lor pe cei ce nădăjduiau să învingă.
Dacă deci și tu frate,vei urmări acest scop,vei putea să iubești  pe cei ce te urăsc.Iar de nu  este cu neputință .”
Și zise fratele:„Cu adevărat Părinte,așa este și nu altfel.De aceea Domnul hulit fiind și pălmuit și clelalte pătimindu-le,cîte le-a pătimit de la iudei,a răbdat compătimindu-i pe aceia ca neștiutori și ca rătăciți.De aceea a spus pe cruce:„Tată,iartă-le lor,că acestia nu știu ce fac!”(Luca23,24).Iar viclenia și amăgirea diavolului și a căpeteniilor lui le-a biruit pe cruce,luptînd cu ei,pentru porunca iubirii pînă la moarte.,iar biruința Lui împotriva lui dîndu-ne-o nouă.Și dărîmînd stăpînirea morții,a dăruit înviereLui,spre viață întregii lumi.Dar roagă-te pentru mine Părinte să pot înțelege desăvîrșit scopul  Domnului și a Apostolilor Săi,și să pot veghea în vremea ispitelor,și să nu fiu neștiutor cu privire la planurile diavolului și a dracilor lui.
Și răspunzînd Bătrânul,Zise:„De te vei îngriji mereu de cele spuse mai înainte,vei putea să  fii neștiutor.Iar de vei înțelege,îți vei da seama că,precum tu ești ispitit,la fel și fratele tău se ispitește,și vei ierta pe cel ispitit,iar celui ce vrea să te ispitească,făcîndu-te să urăști pe cel ispitit,îi vei sta împotrivă,nesupunîndu-te uneltirii lui.Aceasta este ceea ce spune Iacob fratele Domnului,în epistolelel sobornicești:„Supuneți-vă lui Dumnezeu,stați împotriva daivolului și va fugi de la voi!”(Iac4,7)Dacă precum s-a zis vei avea neîncetat,cu mare veghe,grijă la cele mai înainte spuse,vei putea să cunoști scopul Domnului și al Apostolilor Săi,și să iubești pe oameni,și să suferi pentru ei cînd greșesc,dar să lupți neîncetat împotriva diavolilor vicleni,prin iubire.Dar dacă sîntem moleșiți,și nebăgători de seamă și ușurateci și ne scufundăm cugetul în plăcerile truppești,nu-i mai combatem pe draci,ci pe înșine și pe frați,mai bine zis slujim prin aceștie(prin frați)pe draci,luptînd cu oamenii pentru draci.
http://www.librariasophia.ro/carti-Scurta-talcuire-a-rugaciunii-Tatal-Nostru-Cuvant-ascetic-Maxim-Marturisitorul-sf-so-5985.html
Anunțuri

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s