„Nici un fir de par din cap nu se misca fara voia Tatalui Ceresc”

Imagine similară

„Domnule Ionescu la noapte tăiem gîtul dumitale?”
Gherorghe Ionescu cel care a fost ucenicul părintelui Nicodim Măndiță,descrie o întâmplare din pușcărie arătînd puterea cea Dumnezeiască….că fără voia și slobozenie lui Dumnezeu nu s-a făcut și nici nu se face nimic,nimic,nimic.
Toate ne sînt îngăduite de Dumnezeu pentru mântuirea noastră.Dacă nu ar fi nevoie de ele nu ni le-ar trimite Dumnezeu.
******************
„Pe cînd eram în închisoare ,am trecut peste o ispită,pe care am adus-o la cunoștință părintelui.
-Cuvioase părinte ! ieri după amiază a băgat la mine  în celulă un tînăr voinic dar blonav de nervi care după ce m-a întrebat cum mă chiamă și pentru care pricină sunt arestat, a cerut de la plutonierul de serviciu să-i dea un cuțit.Plutonierul i-a adus un cuțit mare de masă.Văzînd că sună stingerea și cuțitul rămâne la noi în celulă       m-am temut ,văzînd pe acel tînăr că e așa de blonav cu nervii,pentru aceasta am sunat.Cînd a venit plutonierul și a întrebat cine a sunat,eu i-am răspuns:
-Domnule plutonier,eu am sunat pentru că la noi în celulă a rămas un cuțit.Atunci plutonierul mi-a răspuns cu ironie:
-Și ce te interesează dacă este un cuțit la voi?
Auzind aceste cuvinte de la el,n-am mai zis nimic.Dar mai inainte de a mă culca,acel tînăr a zis către mine de vreo cîteva ori,zîmbind:
-Domnule Ionescu,în noaptea asta tăiem gîtul dumnitale?la care eu  ca să nu-l întărît la mînie i-am zis cam peste voiea mea:
-Cum vrei dumneata,așa ai să faci.
Dacă i-aș fi zis,„ce ai cu mine”sau alte cuvinte,îl întărîtam la mânie și nu-i era lui greu ca să pună mîna atunci pe cutitul care sta pe masă,în fața lui,și să-mi taie gîtul.Așa că am așteptat cu nerăbdare,ca să vă spun sfinției voastre,Cuvioase părinte,despre situația în care mă aflu eu.
Ascultînd părintele cele zise de mine mi-a spus cu siguranță:
-Fii bărbătos,că nimic rău nu-ți va face acel tînăr,care spui că-i bolnav de nervi,cu singura condiție,ca să nu-l provoci la mânie,ca să nu-i stai împotrivă la tot ce va zice,să nu-l contrazici.Ai făcut bine că nu l-ai contrazis,atunci cînd a zis că-ți taie gîtul cu cuțitul.Bunul Dumnezeu să-ti dea pricepere ca să procedei în așa fel,ca să nu-l jicnești pe el cu ceva.Să ai bună nădejde în mila lui Dumnezeu și ai să rămîi nevătămat.
După ce am auzit acele cuvinte de îmbărbătare,de încurajare și de asigurare,că nu voi păți nici un rău din partea acelui tînăr bolnav,vă rog să mă credeți că m-am simțit pe loc ca și scăpat de aceea primejdie ce venea din partea lui,întrucît cuvîntul părintelui Nicodim Măndiță avea aceiași valoare ca și cum ar fi fost rostit chiar de un înger al lui Dumnezeu. Căci dacă țineam cont de ceea ce zice Proorocul Ieremia ca din partea lui Dumnezeu că:
„Cel ce va scoate din cel necinstit cinstit ca gura Mea va fi zice Domnul(Ier 15,19).
Și ca să vă puteți da seama cît de grav bolnav de nervi era acel tînăr apoi nu o dată,ci în repetate rînduri,cînd intra la noi în celulă plutonierul de serviciu și de cumva nu era atent la mișcările lui îl prindea prin surprindere de gulerul hainei din față și îl izbea  cu spatele de zidul celulei de-i plîngeai de milă.Iar alteori cînd plutonierul nu era atent îi dădea cu palma peste cap de-i sărea cascheta cit colo.Iar faptul că pe mine nu m-a atins nici cu degetul cel mic,apoi acest lucru nu-i o întâmplare oarbă,vreme de un an și opt luni cît am stat amândoi în celulă.
Iar plutonierul nostru a uitat să mai ia cuțitul de la noi vreme de trei luni de zile.Și nici bietul tânăr nu uita să repete din cînd în cînd poezia lui,mai cu seamă cînd da cu ochii de cutit:
„Domnule Ionescu la noapte tăiem gîtul dumitale?”
Și la drept vorbind,vreme de un an și opt luni nu puteam să fiu eu chiar așa de corect față de acest tînăr,încît să nu-l supăr cu absolut  nimic mai ales că eram acolo ca într-o cușcă.
Din toate acestea putem constata că mila lui Dumnezeu a fost mare de tot cu mine  păcătosul . Și din toate acestea am rămas încredințat pe deplin că fără voia și slobozenie lui Dumnezeu nu s-a făcut și nici nu se face nimic,nimic,nimic.
După cum am menționat mai sus,tînărul a stat cu mine un an și opt luni,după care a plecat și am rămas singur.
************
„Tocmai de aceea am zis ,și iarăși zic,că părintele Nicodim s-a rugat lui Dumnezeu mult, mult de tot ,știindu-mă pe mine că nu prezentam nici o garanție ca să fiu așa cum cerea în asemenea cazuri.Și tocmai de aceea au pus în celulă cu mine ,vreme de un an și opt luni,pe un tânăr voinic,bolnav de nervi,pe care l-a înzestrat cu un cuțit mare.Văzînd,că în trei luni nu au reușit să mă omoare,a luat înapoi cuțitul un alt plutonier ce făcea de pază.
Pe mine cu mila cea mare a Bunului Dumnezeu,nu m-a atins nici cu un deget,deși acel tînăr repeta adeseori  către mine:
„Domnule Ionescu,la noapte tăiem gâtu la dumneata.
Trecînd peste aceste încercări grele,slobozite de Dumnezeu,am ajuns la convingerea că și atunci cînd va veni Antihrist,Bunul Dumnezeu nu ne va părăsi,nu ne va lăsa să ne pierdem sufletul dacă vom fi si vom rămâne credinciosi,deși atunci vor fi ,desigur încercări cu mult mai grele”.
deci:„dacă vom fi si vom rămâne credinciosi”….credința care lucrează poruncile
Anunțuri

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Fără categorie, Pr .Nicodim Măndiță. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s