SUB NESTIINTA VOITA SE ASCUNDE O MARE VICLENIE

Imagine similară

 Cum sa ne ordonam gandirea ca s-o ferim de ignoranta.(nădejdea mincinoasă)
Daca ramanem numai cu suspiciunea de noi si nadejdea in Dumnezeu, asa de necesare in acest razboiu, nu numai ca nu vom invinge, dar vom si cadea in multe rele. Deci, pe langa acestea mai e nevoie si de formarea si de instructiunea noastra, cum am spus la inceput. Acesta-i al treilea lucru. Ea se adreseaza mintii si vointei.
Trebue sa ferim mintea de nestiinta. Ignoranta este un mare dusman al mintii. O intuneca, si o opreste de la orice cunoastere a adevarului, obiectul ei de preferinta.
De aceea trebue s-o educam in asa fel, incat sa fie in stare a discerne bine binele necesar noua pentru curatirea sufletului nostru de patimi si sa-l impodobim cu virtuti.
Doua sunt caile de curatirea si luminarea mintii.
Prima si cea mai importanta este calea rugaciunii. Cu rugaciunea ajungem la Sfantul Duh si-L induplecam sa se indure a revarsa peste noi si in sufletele noastre dumnezeiasca Lui Lumina. Iar El va face aceasta daca cerem cu nadejde de la Dumnezeu, numai dela El, daca facem voia Lui cea sfanta si daca supunem tot ce avem parerii, experientii si sfatului Parintilor nostri spirituali.
A doua cale este cea a unui continuu exercitiu de atenta reflectie si contemplatie a acelor lucruri incat sa jungem a recunoaste clar ce-i bun si ce-i rau ; nu dupa simturi si dupa conceptia lumii, ci dupa dreapta judecata si adevarul Duhului Sfant. Adica, adevarul Scripturilor inspirate de Dumnezeu, al Sf. Duh Cel ce  a insuflat pe Sfintii Parinti si Dascali ai Bisericii noastre. Fiindca atunci cand aceasta reflectie si contemplatie este dreapta, sanatoasa, ne da putinta sa vedem limpede ceeace este lucru de nimic, desert, fals, toate aceste lucruri pe care lumea oarba si corupta le iubeste si alearga dupa ele pe toate caile.
Adica, placerile si bunurile lumii nu sunt altceva decat vanitatea si moartea sufletului, insultele ce ni le aduce lumea ne produc adevarata marire ; necazurile ne fac bucurie; iar faptul ca iertam dusmanilor nostri si le facem bine este o marinimie de suflet si dovada cea mai mare de asemanarea cu Dumnezeu.
Atunci cand mintea nu-i intunecata de patimi, ci-i libera si curata poate vedea adevarul si patrunde pana in adincimile lucrului, vede unde este raul, ascuns in placerile josnice ori unde este binele acoperit de rau.
Sf Nicodim Agh
************************************************
Spovedania si indrumarea duhovniceasca de Benedict Stancu, ieromonah
SUB NESTIINTA VOITA SE ASCUNDE O MARE VICLENIE
Nu vă găsiți vouă scuză în ignoranță , fiindcă omul ignorant care nu s-a străduit să afle mai mult va fi bătut pentru ceea ce nu a vrut să ştie ! (Sfântul Ioan Scărarul)
In Pateric este consemnat:de voi merge la vreun parinte duhovnicesc si-l vei intreba vreun cuvint de folos,sileste-te sa faci cele ce tia-a zis acel parinte,iar peste putin de vei slabi si nu le vei face,sau le vei uita,sa nu-ti fie greu a merge si a-l mai intreba acel cuvint.Ca cel ce nu se leneveste a intreba,dorind sa auda cuvint de invatatura,acela macar si de nu poate sa implineasca si sa faca cuvintul si invatatura pe care o aude,insa auzind ,dobindeste umilinta si smerenie in inima lui prin care afla si cistig,si folos.I
Iar cel ce nu doreste sa auda cuvintul de invatatura,nici nu intreaba pe nimeni,acela nu face si nu-i vine umilinta si smerenie in inima si nici nu dobindeste folos si mila”
Sub nestiinta voita se ascunde o mare viclenie.
Nu intreb ce sint dator sa ocolesc si sa implinesc,pentru ca stiu ca de voi pacatui cunoscînd ce trebuie sa ocolesc sau sa implinesc,nu voi fi pedepsit.Iar lucrînd asa,pe de o parte nu sint chinuit de constiinta pacatelor mele,dar pe de alta prin aceasta ele devin patimi grele de lecuit.
E mai bine sa afli ceea ce esti dator sa faci,chiar daca nu vei putea face.Dar sa-ti fie neimplinirea poruncii nu din dispretuirea ei,ci din reala ta neputinta.Caci insusi chinul de a sti ce trebuie sa faci,dar nu poti face,e o lupta continua de a te ridica incet-incet peste neputinta ta.E mai bine chinul mustrarii de sine pentru ce nu poti face decit nepasarea ta insensibila.E si aceasta un mijloc de sensibilizare si umanizare.Intrebarile arata si ele o nemultumire a omului cu starea in care se afla,deci o vointa de trecere peste ea,de iesire din ea.E o framintare spre viata,si nu impacare cu nesimtirea pacatoasa.”
http://www.sophia.ro/Spovedania-si-indrumarea-duhovniceasca-de-Benedict-Stancu-ieromonah-autor-ro-320.htm
************************************************
Nestiinta este, cum spunea Sfantul Marcu Ascetul, maica tuturor relelor. Ea este unul dintre cei trei uriasi puternici ai  diavolului (alaturi de uitare si nepasare), sub ocrotirea carora se furiseaza toate patimile in suflete.
De aceea omul are datoria sa lupte necontenit pentru alungarea nestiintei din sine. (…) La adapostul ignorantei se instaleaza in suflet si falsul misticism.”
Din ignoranta si din nestiinta crasa a naturii si a legilor ei apare o grava confuzie intre lumea naturala si cea supranaturala, depreciindu-le pe amandoua si neapreciind  niciodata raportul just intre ele. Ori a pune interventiile supranaturale si personale ale lui Dumnezeu in rand cu manifestarile naturii impersonale inseamna a uita ca trebuie sa trecem prin granita invierii cu (si ca si) Mantuitorul Hristos pentru a ne intalni cu lumea supranaturala. Iar cine considera obiecte si lucrari ale naturii drept actiuni „divine” supranaturale, facand totala abstractie de relatia sa cu Hristos, acela nu se ridica la Dumnezeul adevarat, Cel mai presus de natura, ci se inchina Ia idoli, si prin ei la demoni.
************************************************

 

Anunțuri

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Despre neștiință, Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s