Să nu ascultăm de cei ce fățărnicesc adevărul

 Imagine similarăSă nu ascultaţi nici pe monahi, nici pe preoţi când vă sfătuesc cele rele. Dar ce zic eu monahi si preoţi? Nici episcopilor să nu vă supuneţi când vă sfătuesc să faceţi, să ziceţi si să cugetaţi cele ce nu sunt de folos sufletului vostru.
Că noi nu trebue să cercetăm pe arhierei, pe învăţători şi pe duhovnici pentru cele ce ni le spun, ci numai să ne supunem în toate cu simplitate? şi al treilea, aduc acel cuvânt apostolesc:
„Ascultaţi pe mai marii voştri şi vă supuneţi lor”
şi dacă Duhul Sfânt nu grăeşte de la şine, ci acelea pe care le aude pe acelea le şi spune, cu cât mai cuviincios şi mai sigur pentru mântuirea noastră este a gândi si a face aceasta.
Adică a nu călca dumnezeeştile porunci, ci a ne supune lor cu respect.
Iar dumnezeescul Gură de Aur din însăşi hirotonia arhiereilor dovedeşte că arhiereii sunt supuşi dumnezeeştilor canoane şi porunci, zicând:
„Fiindcă arhiereul Legii vechi era căpetenie a poporului şi căpetenie fiind trebuia ca pe cap şă aibă şi puterea (deoarece stăpânirea care nu este supusă altei stăpânire mai înalte este nesuferită, de aceea are pe cap semnul stăpâniei, ca să se vadă că este sub lege); deci porunceşte Legea ca arhiereul să nu aibă capul descoperit, ci acoperit, pentru ca să înveţe capul poporului că are o stăpânire şi mai mare”
De aceea şi în legea Harului când se hirotonesc arhiereii se pune Sfânta Evanghelie pe capul lor, pentru ca să înveţe arhiereul care este hirotonit că primeşte pe capul lui Tiara (mitra) cea adevărată a Evangheliei, adică autoritatea şi ca să mai înveţe că deşi el este cap al tuturor, totuşi este supus legilor Evangheliei, că el, care stăpâneşte peste toţi, este stăpânit de legi; că el legiueşte pentru toţi, dar este stăpânit de lege.
De aceea şi viteazul şi sfântul Mucenic Ignatie scrie o epistolă cătră un arhiereu zicând:
„Nimic să nu se facă fără părerea ta; iar tu să nu faci nici un lucru fără părerea şi porunca lui Dumnezeu”
Deci a avea arhiereul Evanghelia pe capul lui, este semn că se găseşte sub stăpânire.
La mărturia a doua pe care o aduc, ca adică să nu cercetăm noi pe arhierei, pe invăţători şi pe duhovnici, ci să-i ascultăm întru toate, răspunde Marele Vasilie zicând că:
„propoveduitorul cuvântului, fie el învăţător, fie Arhiereu, trebue cu multă luare aminte şi cu multă cercare şi cu scop plăcut lui Dumnezeu să spună totdeauna cuvântul şi să facă tot lucrul, ca unul care trebue să fie cercat prin cuvânt şi prin faptă şi de cătră supuşii lui.
Si iarăşi:
Se cuvine ascultătorilor, care sunt învăţaţi în Scripturi, să cerce cu dreaptă socoteală, acelea pe care le zic dascălii şi câte sunt de acord cu Scripturile să le primească, iar pe cele care nu sunt să le lepede, iar de cei care stărue în aceste învăţături să depărteze şi mai mult.
Si iarăşi, în altă parte zice:
Se cuvine ca celor ce au multă cunoştinţă în Scripturi să cunoască pe sfinţi din roadele Duhului Sfânt şi din darurile pe care le au. Si pe cei ce au aceste daruri să-i primească, iar de cei care nu le au să se depărteze.
Si iarăşi zice:
Nu se cade ca omul să se lase răpit, aşa simplu şi cum s-ar întâmpla de cătră cei ce făţărnicesc adevărul, fără să cerceteze; ci să cunoască pe fiecare după felul învăţăturii şi după oglinda dumnezeeştilor Scripturi. Si iarăşi, se cuvine ca tot cuvântul şi tot lucrul să fie încredinţat şi adeverit cu mărturia de Dumnezeu Insuflatelor Scripturi, ca să le cunoască cei buni şi să se ruşineze cei răi.
La a treia parte a împotrivirii răspunde dumnezeescul Gură de Aur zicând:
 „Rău lucru este pretutindenea a nu avea cineva stăpân şi cap, ci pricină a multor nenorociri şi început a toată neorânduiala şi turburarea; totuşi nu -i mai mic răul ca cei supuşi să nu se supună stăpânitorului. Dar ar putea spune cineva că se află şi un al treilea rău, când întâistătătorul şi conducătorul s-ar întâmpla să fie rău. Ci eu ştiu că acesta nu este un mic rău, ci mult mai rău decât a nu avea cineva deloc stăpân. Că e mai bine să nu fii condus de cineva decât să fii condus de un stăpân râu. Fiindcă cine nu are un conducător peste el de multe ori se izbăveşte şi de multe ori se primejdueşte; dar cine are întâi-stătător rău, totdeauna se va primejdui, căzând în gropi şi în prăpăstii. Cum dar zice: Ascultaţi pe mai marii voştri şi vă supuneţi lor?
Pricina pentru care Pavel a zis aşa este următoarea. Pentru ca mai înainte a zis despre conducători, aceste laude:
 „văzând bunele roade ale vieţii lor virtuoase şi împreună petrecerea lor urmaţi-le credinţa”; apoi după ce i-a arătat că sunt drepţi întru toate, a zis: „ascultaţi pe mai marii şi întâistătătorii voştri şi vă supuneţi lor”.
Dar îmi răspundeţi: dacă acela este rău si nu ne supunem, ce se întâmplă? Si în ce spui că este rău întâistătătorul tău? Dacă este greşit în credinţă, fugi de dânsul şi-l părăseşte, nu numai dacă este om, ci si înger din cer dacă ar fi; iar dacă este greşit în viaţa şi faptele lui, nu lua aminte. Această pildă nu o spun dela mine, ci din sfânta Scriptură. Ci ascultă pe Hristos, care zice: Pe scaunul de învăţătură a Legii au şezut cărturarii şi fariseii; după ce a zis mai înainte multe rele despre ci, atunci a zis: Pe scaunul Legii au şezut. Aşa dar, câte vă vor zice din Lege să faceţi, faceţi-le, dar lucrurile lor rele să nu le faceţi. Ca şi cum ar zice: au vrednicia ca să înveţe, dar au şi viaţă necurată. Voi însă care auziţi, nu luaţi aminte la viaţa lor, ci la cuvintele lor, căci din viaţa lor nimeni nu se poate vătăma. Din ce pricină? Fiindcă sunt cunoscute tuturor şi fiindcă nici acesta care învaţă, oricât de viclean şi păcătos ar fi, nu poate niciodată să înveţe pe oameni să facă cele rele.
Iar credinţa şi învăţăturile cele rele pe care le are, nici nu sunt cunoscute de toţi şi nici ci nu încetează a le face.
De aceea şi porunca pe care a dat-o Domnul: nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi, se referă la viaţă şi nu la dogmele credinţei.
Si iarăşi îmi spui în altă parte: dar cutare şi cutare om, blândul acela, sfinţitul acela, prea înţeleptul acela face aşa şi aşa. Omule, nu-mi spune mie despre acest prea blând, prea înţelept, evlavios sau sfinţit, ci dacă vrei spune că este Petru. sau Pavel sau înger din cer. Chiar dacă sunt aşa de mari sfinţi, eu nu mă grijesc de vrednicia feţelor; deoarece cu nu citesc lege şi poruncă de rob, ci lege împărătească. Iar când se citesc scrisori împărăteşti, toată vrednicia robilor să înceteze. De ce îmi aduci de faţă pe cutare şi pe cutare? Dumnezeu nu te va judeca după lenea slugilor celor împreună cu tine, ci după porunca dumnezeeştilor sale legi. Am poruncit, îţi va zice în ziua Judecăţii; trebuia să te supui poruncii mele şi nu să pui înainte pe unul sau pe altul şi să cercetezi răutăţile altora.
Dacă şi marele împărat David a căzut într’un păcat, oare tu nu te temi ca să nu cazi? Cu adevărat este mare primejdie. De aceea se cuvine să luăm aminte. Si nu numai virtuţile sfinţilor să le imităm, ci dacă şi lor, ca nişte oameni, li s-a întâmplat vreo nepăsare sau călcare a legii, noi trebue să ne ferim de ele, deoarece nu vom fi judecaţi de cei împreună cu noi slujitori, ci de Stăpânul şi Dumnezeul nostru, Căruia îi vom da seamă pentru toate cuvintele şi faptele noastre.
http://acvila30.ro/sfantul-nicodim-aghioritul-deasa-impartasire-cu-preacuratele-lui-hristos-taine-partea-a-ii-a-cuvantul-12/
************************************************
Să ascultăm cuvintele cele folositoare sufletului nostru şi să nu cercetăm cum este acel care le zice: înţelept sau neînţelept, renumit sau smerit. Căci ce ne foloseşte dacă cutare sau cutare este mare şi tare? Si ce ne păgubeşte cutare dacă este smerit şi defăimat? Noi nu vom cumpăra nici pe unul, nici pe altul; ci numai cuvintele Sfintei Scripturi ne trebuesc pentru folosul nostru; şi nu pe pasă dacă este înţelept sau neînţelept cel care le grăieşte. De aceea trebue să le probăm cu cele scrise şi dacă sunt de acord să le primim, iar dacă nu sunt, nu ne trebuesc nici nouă, nici altora. Deoarece cel ce merge la piaţă să cumpere grâu sau altceva, nu se gândesşte dacă cel ce vinde este bun sau rău, ci numai la lucru se uită dacă este bun.
Aşa se cuvine să luăm aminte şi la cuvinte cu scumpătate şi să nu ne abatem dela cele pe care ni le-au predat dumnezeeştii Părinţi, dacă vrem să nu pierdem calea cea dreaptă. Pentru că şi ereticii, dacă luau aminte la dumnezeeştile Scripturi, nu urmau pe începătorii de erezii, ca să meargă împreună cu ei spre pierzare. Căci la aceia meşteşugăreţul mult vicleanul diavol a semănat felurite erezii, păgubindu-i între altele şi de Sfântul Botez.
************************************************
Dar,spui,cutare om bland,cutare preot,cutare om foarte întelept face asa.Dar să nu-mi spui acest om bland,preot,întelept.Când ai presupus că acesta este un Petru sau un Pavel sau un înger care s-a coborât din cer,nu m-as întoarce atât spre demnitate persoanelor. Căci nu citesc lege de rob,ci una împărătească,iar când se citesc scrisorile unui împărat,orce demnitate a robului trebuie să înceteze.Ce-mi aduci în mijloc pe cutare si cutare?Căci Dumnezeu va da verdictul  nu plecînd de la indolența celor robi împreună cu tine,ci plecând de la porunca legilor Lui.„Am poruncit ”va spune„trebuia să asculti,iar nu să pui pe cutare si cutare ,nici să cercetezi cu curiozitate relele altora.Întrucât marele David a căzut într-un păcat greu,nu te temi că păcătuirea nu e lipsită de primejdie nici pentru noi.Spune-mi,de aceea trebuie să ne asigurăm si să avem zel numai de realizările sfintilor,iar de indolența si călcarea legii să fugim cu multă sârguintă căci vom da cuvânt de socoteală nu celor ce sânt robi împreună cu noi ci Domnului,iar Lui îi vom da răspuns pentru toate cele făcute si trăite în viață
************************************************
Ci acei care spun acestea, arată astfel, că vor să desbrace dogmele şi să le lase pustii de orice rânduială bisericească şi punere de lege. Dar să-i întrebăm:
aceste dogme pe ce să se sprijine? Nu ne-a spus mai înainte dumnezeescul Hrisostom că statul are nevoie de dogme drepte, iar dogmele de un stat drept, iar statul drept se face şi reuşeşte cu ajutorul dumnezeeştilor Porunci, ale afintelor legi ale Bisericii, ale cinstitelor predanii şi aşezăminte ale dumnezeeştilor Părinţi? Deci dacă călcăm sfintele canoane stăpâneştile porunci şi celelalte, va dispare şi Statul cel bun, vom pierde şi dogmele cele drepte şi vom rămâne pustii şi întunecaţi.
Vremea nu mi-ar ajunge să număr miile de pilde a atâtor sfinţi care au pătimit şi au murit pentru legile şi canoanele Bisericii
Dar să întrebăm pe Marele Vasilie ca să ne spună adevărul.
„Se cuvine oare, dumnezeesc şi sfinţite cap, sau nu este primejdios a nesocoti vreo poruncă a lui Dumnezeu, sau a împiedeca pe cel rânduit să o facă, sau să se supună celor care îl împiedică, sau şi mai mult dacă cel ce împiedică este prieten şi casnic al lui Dumnezeu, sau să o părăsească dacă de află vreun motiv binecuvântat, care se împotriveşte acelei porunci dumnezeeşti?
Iar dacă este nevoie să luăm pildă şi de oameni şi să înţelegem că nu trebue a ne supune celor care ne împiedică să facem voia lui Dumnezeu
Ci eu ştiu că nici proorocul Moisi, nici proorocul Iona nu au rămas nevinovaţi înaintea lui Dumnezeu, Pentru că au urmat gândurilor lor şi nu au păzit ascultarea faţă de ceea ce le poruncise Dumnezeu. Din toate acestea învăţăm că nu trebue să ne împotrivim voiei şi poruncilor lui Dumnezeu, nici pe alţi să nu-i împiedecăm să o facă şi nici să nu ne supunem celor care ne opresc.
Lui Dumnezeu trebue mai ales să ne supunem. Iar dacă pilda acestor atât de slăviţi şi iubitori de Dumnezeu Sfinţi ne învaţă să ne supunem lui Dumnezeu, cu cât mai mult ne învaţă să-i imităm în celelalte şi să nu se supunem oamenilor, când aceştia ne sfătuesc cele protivnici lui Dumnezeu.
Si iarăşi zice:
 Nu se cuvine ca cineva să împiedece pe cel ce face voia lui Dumnezeu; fie că o face după porunca lui Dumnezeu, fie pentru alt scop potrivit cu porunca. Si nici cel care o face nu trebue să se supună celor care îl împiedecă, chiar dacă aceştia ar fi prieteni adevăraţi ai lui Dumnezeu, ci să rămână la judecata şi la hotărîrea pe care a socotit să o facă.
Si iarăşi zice:
 Nu se cade să urmăm predaniile oamenilor şi să călcăm porunca lui Dumnezeu. Si iarăşi, nu se cuvine să punem voia noastră mai presus de voia lui Dumnezeu, ci la tot lucrul se cade să căutăm a face voia lui Dumnezeu.
Iar Dumnezeescul Gură de Aur zice:
 „Să stăm cu bărbăţie împrotiva tuturor celor ce ne împiedică de la acest lucru. Ascultă ce zice Hristos: „Cel ce iubeşte pe tatăl sau pe mamă mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine”, deoarece când săvârşim vreun lucru plăcut lui Dumnezeu, cel ce ne împiedică de la aceasta trebue să-l socotim vrăşmaş şi protivnic, chiar de ar fi tatăl nostru, chiar mama sau oricine alt cineva”. (Cuv. 19 despre Feciorie).
Iar Sfântul Ignatie purtătorul de Dumnezeu zice:
Cel ce grăeşte în afară de cele poruncite de Dumnezeu, chiar dacă este vrednic de încredere, chiar dacă posteşte, chiar dacă se nevoieşte, chiar dacă minuni face, chiar dacă proroceşte, să-ţi fie tie ca un lup îmbrăcat în piele de oaie, care strică si nimiceşte oile.
Iar dumnezeescul Meletie Mărturisitorul zice:
Să nu ascultaţi nici pe monahi, nici pe preoţi când vă sfătuesc cele rele. Dar ce zic eu monahi si preoţi? Nici episcopilor să nu vă supuneţi când vă sfătuesc să faceţi, să ziceţi si să cugetaţi cele ce nu sunt de folos sufletului vostru.
************************************************
Să nu ne asemănăm cu aceia cătră care a zis:
„Lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor” (Marcu 7, 8).
Să nu ne înşelăm de superstiţiile şi relele obiceiuri care au stăpânit, ci să luăm aminte la cele scrise. Pentru că zice Marele Vasilie:
„Cu adevărat ne-a înşelat reaua obişnuinţă; în adevăr, stricata, şi reaua predanie a oamenilor multe rele ne-a pricinuit.
Si iarăşi:
Dacă păzirea Legii vechi şi îndreptările ei, când se ţin de un creştin care a mărturisit la Sfântul Botez că nu mai trăieşte, luişi, ci viaţa lui Hristos; dacă, zic, aceasta este socotită ca preacurvie la creştinul care o face, ce trebue să zicem despre predaniile oamenilor?
Iar pentru predaniile omeneşti arătat se vede că este iadul, care va fi, după cuvântele Domnului. Iar pentru gândurile cele omeneşti, care cu înţelepciune omenească se grăesc de unii, ne-a învăţat Apostolul să le lepădăm cu nevoinţă zicând:
„Armele cu care ne luptăm noi nu sunt trupeşti şi omeneşti, ci sunt puternice cu harul lui Dumnezeu ca să surpăm tot zidul gândurilor şi tot înţelesul înalt, care se împotriveşte cu mândrie cunoştinţei de Dumnezeu. Acestea le-a zis Apostolul atât pentru gândurile cele omeneşti, cât şi pentru orice altă dreptate care se vede la fiecare, chiar dacă s-ar face pentru Dumnezeu. Aşa dar din toate acestea şi unele ca acestea, arătată este osânda, pe care o vor primi acei care viclenesc poruncile lui Dumnezeu şi le întorc după scopul lor.
Pentru că este scris:
Vai de cei ce se socot că sunt înţelepţi şi pricepuţi. De aceea trebue să ne curăţim de toate; şi de poftele diavolului şi de grijile lumii, de predaniile omeneşti şi de voile noastre, chiar dacă ni s-ar părea că sunt bune.
Să nu călcăm poruncile lui Dumnezeu şi să ne facem mai răi decât dobitoacele cele necuvântătoare şi mai nepricepuţi decât peştii, care nu se împotrivesc Legii lui Dumnezeu,
după cuvântul aceluiaşi Vasile:
„Peştii cei muţi şi necuvântători nu se împotrivesc legii cei fireşti, iar noi oamenii cei cuvântători nu păzim poruncile cele mântuitoare ale Domnului nostru”.
Acelaşi lucru ne spune şi acum, iubiţilor, la fiecare Liturghie:
„Dacă nu mâncaţi Trupul Fiului Omului, nu aveţi viaţă întru voi”. Răbdare, dacă cineva este oprit de păcat şi de canonul duhovnicului său, acela să nu se împărtăşească; dar să se lipsească de acest dar ceresc, numai din reaua obişnuinţă! Vai, ce rea obişnuinţă!
Cu dreptate s-a împlinit cu noi prorocia lui Isaia, care zice:
„Mergi şi spune poporului acestuia:
Cu auzul veţi auzi şi nu veţi înţelege, şi privind veţi privi şi nu veţi vedea. Că s-a învârtoşat inima poporului acestuia şi cu urechile greu aud şi li s-au închis ochii lor” (6,9); căci cu adevărat toţi ne-am făcut ca nişte nesimţitori şi nu înţelegem nici ceea ce spunem, nici ceea ce auzim, nici ceea ce vedem.
Si din această jalnică stare a noastră, ştiu şi eu că puţini vor asculta toate care le-aş grăi despre tema noastră, pentru că s-au îngreuiat urechile lor, ca să nu audă precum a zis Isaia.
Anunțuri

Despre maria

IMPARTASANIA CU NEVREDNICIE(cu păcate opritoare) DUCE LA DEMONIZAREA OMULUI ******************************************************************************** .....Căci şi atunci diavolul a intrat în Iuda după ce s-a împărtăşit; diavolul n-a dispreţuit Trupul Stăpânului, a dispreţuit pe Iuda, pentru neruşinarea lui, ca să afli că în aceia care se împărtăşesc cu nevrednicie cu Dumnezeieştile Taine, în aceia, mai cu seamă, intră mereu diavolul, ca şi în Iuda atunci. Cinstea este de folos celor vrednici, dar cei care se bucură cu vrednicie de cinste îşi atrag mai mare osândă....... ******************************************************************************** ....De aici tu trebuie să vezi că diavolul tocmai asupra acelora are stăpânire, care cu nevrednicie se împărtăşesc din această Sfântă Taină, şi că ei înşişi se aruncă într-o osândă încă mai mare. Eu aceasta o zic nu pentru a vă înspăimânta de această sfântă masă, ci pentru a vă face mai cu luare aminte....... ******************************************************************************** ....Adică, precum hrana cea trupească, intrând într-un stomac bolnav, mai mult sporeşte boala, aşa hrana cea sufletească, gustându-se cu nevrednicie, mai mult măreşte răspunderea şi osânda. De aceea vă conjur să nu ascundem în sufletul nostru nici un gând păcătos, ci să curăţim inima noastră, căci noi suntem Biserica lui Dumnezeu, dacă facem aceasta!” (Cuvânt la Sfânta şi Marea Joi, în vol. Omilii la Postul Mare…, p. 138) ******************************************************************************** https://tainacasatoriei.wordpress.com/2011/11/02/sfantului-ioan-gura-de-aur-despre-sfanta-impartasanie/
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s